Miercurea Ciuc (în maghiară Csíkszereda, germană Szeklerburg) este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Harghita, Transilvania, România. Numele oraşului este atestat pentru prima dată sub forma Csíkszereda într-o scrisoare din anul 1558, cu referire la târgurile săptămânale ţinute aici în zilele de miercuri. Până în perioada interbelică denumirea românească a oraşului a fost Sereda Cicului,[2] după care numele a fost tradus în forma actuală.

Mai departe >

Odorheiu Secuiesc (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Oderhellen alternativ Hofmarkt, în latină Areopolis) este un municipiu din judeţul Harghita, Transilvania, România. Are o populaţie de 36.948 locuitori, dintre care 35.357 (95,75%) sunt maghiari (secui), 1.077 români (2,91%) şi 429 romi (1,16%). Prima atestare a oraşului datează din 1301 cu numele de Uduord. Denumirea oraşului indică faptul că executorul secuilor îşi avea aici sediul.

Mai departe >

Băile Tuşnad (în maghiară Tusnádfürdő) este un oraş în judeţul Harghita, Transilvania, România. Are o populaţie de 1.728 locuitori,[1] fiind oraşul cu cel mai mic număr de locuitori din România. Este situat în partea sudică a depresiunii Ciucului, între munţii Harghita şi Bodoc, în cheiurile Oltului, la o altitudine de 650 m. Este o importantă staţiune balneo-climaterică. Data cea mai probabilă pentru fondarea staţiunii este anul 1842. Vindecarea miraculoasă a unui fiu de cioban a atras atenţia asupra efectului terapeutic al apelor minerale, după care s-au pus bazele unei societăţi, pe acţiuni în vederea exploatării staţiunii în anul 1845. Cu ocazia revoluţiei din anul 1849 staţiunea este distrusă; reconstrucţia începe abia în 1852.

Mai departe >

Salina Praid este o mină de sare gemă din România, situată în judeţul Harghita. Salina se află în bazinul muntilor Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid - Ocna de Jos - Ocna de Sus şi formează o "solniţă" uriaşă, un zăcământ sub formă de ciupercă întoarsă, ce ajunge până la 2700-3000 m adâncime, cu un diametru de la 1,2 - 14 km.

Mai departe >

Gheorgheni (în maghiară Gyergyószentmiklós, în traducere „Sânnicolau Gurghiului”; germană Niklasmarkt)) este un municipiu din judeţul Harghita, Transilvania, România. Are o populaţie de 20.018 locuitori (2002). Oraşul este situat în partea de est a Depresiunii Gheorgheni (sinonim: Depresiunea Giurgeului). Aceasta este prima depresiune strabătută de râul Mureş. Oraşul Gheorgheni este traversat de la est spre vest de către râul Belcina, un afluent al Mureşului, extinzându-se de-a lungul acestuia, pe aceeaşi direcţie est-vest. Localitatea se află la altitudinea de 810 m.

Mai departe >

Lacul Sfânta Ana (în maghiară Szent-Anna tó) este un lac vulcanic, fiind singurul astfel de lac de pe întreg teritoriul României. Este situat pe teritoriul judeţului Harghita, în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tuşnad. Lacul este aşezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu (sau, după alte surse, Ciomadu), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupţii vulcanice în Carpaţi şi în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani). Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m şi o lăţime maximă de 460 m, o suprafaţă de 19,50 ha şi o adâncime maximă de 7 m. Lacul îşi completează apele numai din precipitaţii, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. În apă nu există oxigen, motiv pentru care în aceasta nu trăieşte nici o vietate. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează şi emanaţiilor mofetice prin fundul lacului şi prin pereţii craterului. Turiştii veniţi la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea. Localnicii ştiu că "Dacă emanaţiile din fisuri pişcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeţii". Fenomenul are o explicaţie ştiinţifică. În munte se desfăşoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon şi sulful, urcă spre suprafaţă şi inundă fisurile cu un miros înţepător, semn că vine ploaia. Lacul Sfânta Ana, este o rezervaţie complexă naturală, geologică, floristică şi faunistică, fiind legat de Băile Tuşnad prin poteci turistice. Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana.

Mai departe >

Sovata (în maghiară Szováta, în germană Sowata) este un oraş din judeţul Mureş, Transilvania, România. Este situat pe cursul superior al râului Târnava Mică, la confluenţa cu râul Sovata.

Mai departe >

Lacul Roşu este un lac de baraj natural format în 1837 şi situat lângă Cheile Bicazului la poalele lui Hăşmaşul Mare, în apropierea oraşului Gheorgheni din judeţul Harghita. După măsurătorile din anul 1987 dimensiunile lacului sunt următoarele: perimetrul 2.830 m, aria 114.676 m², volumul apei acumulate 587.503 m³. Este cel mai mare lac natural montan din România. S-a format prin surparea unui flanc al Muntelui Ghilcoş. Numele său provine de la Pârâul Roşu care traversează straturi de culoare roşie cu oxizi şi hidroxizi de fier. În limba germană se cheamă "Mördersee" ("Lacul Ucigaşul"; în l.magh. "gyilkos" = "ucigaş"), deoarece - potrivit legendei - surparea de teren ar fi îngropat un păstor împreună cu turma sa de oi. Geologic zona este alcătuită mai ales din calcare, care au dat naştere la forme de relief spectaculoase. Un interes aparte îl prezintă Cheile Bicazului, cu o lungime de 8 km si o adâncime de 200-300 m. Înălţimile variază între 980 m (Lacu Roşu) şi 1792 m (Vf. Hăşmaşu Mare). Peisajul farmecă şi prin prezenţa lacului de baraj natural Lacul Roşu. Acest lac s-a format în anul 1837 în urma surpării unei părţi din masivul muntos (Vârful Ghilcoş). Numele lacului vine de la aluviunile roşiatice

Mai departe >

Cheile Bicazului reprezintă o zonă geografică deosebit de pitorească din România situată în partea centrală a Munţilor Hăşmaş, în nord-estul ţării în judeţele Neamţ şi Harghita. Cheile au fost formate de râul Bicaz şi fac legătura între Transilvania şi Moldova. Zona Cheile Bicazului, cu o lungime de peste 6 km de la Lacul Roşu în amonte până la localitatea Bicazul Ardelean în aval, este străbătută de drumul transcarpatic DN12C care leagă oraşele Gheorgheni şi Bicaz. Cheile Bicazului fac parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş.

Mai departe >

Mai departe >